Sarut mana si multumesc :d. Nu stiu cum sa explic, nu am neaparat o 'pasiune' pentru blog,am doar anumite momente in care vreau sa ma exprim, sa vorbesc pentru ca tin prea mult in mine si am nevoie de cuvinte.. Si cel mai bine ma linistesc cand scriu in rime,altfel o fac degeaba..N-am pasiuni, am nevoi..
Pai sa vedem prima data cand am scris o poezie..cred ca eram in cls a 7 si am scris doar pt ca asa ne ceruse profa de romana pt un concurs..am scris o poezie da nu i-am dato pt ca am crezut ca nu e destul de buna si orcum credeam ca nu am sanse sa fie apreciata...dupaia timp de un an si ceva nam mai scris nimik ca chiar daca as scrie ceva orcum nimanui nu iar pasa..pana intr-o zi cand am inceput sa scriu din nou si mam gandit sa-mi fac un blog chiar daca in sinea mea ziceam ca degeaba in fac ca nimeni nu o sal citeasca am sperat...ok cam atat despre cum am inceput sa scriu pe blog acum despre pasiuni..hmmm pai iubesck sa dansez fac chestia asta decand ma stiu ok ok doar de la 4 ani,sa cant si nu in ultimul rand sa scriu pe blog si sa fiu apreciata..a da si multumesc foarte mult pentru premiu:X:X:x
Niciodata nu mi-am impartasit povestea mea.nu am avut cui sa ii spun ce am pe suflet.ce ma doare.dar s-a ivit portita .acum pot sa povestesc.
M-am nascut in Anglia.Tatal meu ne-a parasit pe mine si pe mama atunci cand m-am nascut.Iar mama s-a recasatorit cu cel mai minunat om din lume.Cand am aflat adevarul,am fost distrusa.M-am inchis in mine,si nu mai vorbeam cu nimeni.Am inceput sa scriu intr-un caiet tot ce am pe suflet.Si celor care le-am citit au spus ca am un dar,un dar pe care nu-l intalnesti mereu.De atunci am ineput sa scriu.dar niciodata nu am putut sa scriu o poveste fericita,cu un final fericit..intotdeauna scriam -sa zic asa-trist.In povestile pe care le scriu.Ma regasesc pe mine.Intotdeauna cand citesc o poveste de a mea,profesoara plange.Si-mi spune sa nu mai fac asta(adica sa scriu in felul meu).Am incercat si n-am reusit.Un timp m-am indepartat de pasiunea mea,incercand sa stau mai mult cu prietenii.Dar nu am reusit,eram atat de diferita de ei.Asa ca am inceput povestea mea de pe blog " Jurnal de vise" -bazata pe intamplari adevarate din viata mea. Hmm..pasiunea mea,nu as zice ca am,dar ce imi place sa fac cel mai mult este sa cant la pian.A fost,este si va fi mereu visul meu devenit realitate.In lumea in care traiesc eu,sa vant la pian este cel mai relaxant lucru. Am avut si concerte..bla,bla,bla..chestii neimportante..dar ce e cel mai important este ca in fiecare melodie pe care o cant,ma regasesc,ma relaxez..si devin perosana care am fost odata.
Multumesc pentru premiu,si sunt sigura ca si ceilalti sunt :*:* papa >:D<
multumesc pt premiu>:D< Pai am inceput sa scriu pentru ca la un moment dat nu ma mai intelegeam cu nimeni si eram in conflict cu toata lumea.Ma simteam singura si incepeam sa ma inchid in mine si cam asa am inceput sa scriu:)
Sarut mana si multumesc :d.
RăspundețiȘtergereNu stiu cum sa explic, nu am neaparat o 'pasiune' pentru blog,am doar anumite momente in care vreau sa ma exprim, sa vorbesc pentru ca tin prea mult in mine si am nevoie de cuvinte.. Si cel mai bine ma linistesc cand scriu in rime,altfel o fac degeaba..N-am pasiuni, am nevoi..
Pai sa vedem prima data cand am scris o poezie..cred ca eram in cls a 7 si am scris doar pt ca asa ne ceruse profa de romana pt un concurs..am scris o poezie da nu i-am dato pt ca am crezut ca nu e destul de buna si orcum credeam ca nu am sanse sa fie apreciata...dupaia timp de un an si ceva nam mai scris nimik ca chiar daca as scrie ceva orcum nimanui nu iar pasa..pana intr-o zi cand am inceput sa scriu din nou si mam gandit sa-mi fac un blog chiar daca in sinea mea ziceam ca degeaba in fac ca nimeni nu o sal citeasca am sperat...ok cam atat despre cum am inceput sa scriu pe blog acum despre pasiuni..hmmm pai iubesck sa dansez fac chestia asta decand ma stiu ok ok doar de la 4 ani,sa cant si nu in ultimul rand sa scriu pe blog si sa fiu apreciata..a da si multumesc foarte mult pentru premiu:X:X:x
RăspundețiȘtergereNiciodata nu mi-am impartasit povestea mea.nu am avut cui sa ii spun ce am pe suflet.ce ma doare.dar s-a ivit portita .acum pot sa povestesc.
RăspundețiȘtergereM-am nascut in Anglia.Tatal meu ne-a parasit pe mine si pe mama atunci cand m-am nascut.Iar mama s-a recasatorit cu cel mai minunat om din lume.Cand am aflat adevarul,am fost distrusa.M-am inchis in mine,si nu mai vorbeam cu nimeni.Am inceput sa scriu intr-un caiet tot ce am pe suflet.Si celor care le-am citit au spus ca am un dar,un dar pe care nu-l intalnesti mereu.De atunci am ineput sa scriu.dar niciodata nu am putut sa scriu o poveste fericita,cu un final fericit..intotdeauna scriam -sa zic asa-trist.In povestile pe care le scriu.Ma regasesc pe mine.Intotdeauna cand citesc o poveste de a mea,profesoara plange.Si-mi spune sa nu mai fac asta(adica sa scriu in felul meu).Am incercat si n-am reusit.Un timp m-am indepartat de pasiunea mea,incercand sa stau mai mult cu prietenii.Dar nu am reusit,eram atat de diferita de ei.Asa ca am inceput povestea mea de pe blog " Jurnal de vise" -bazata pe intamplari adevarate din viata mea.
Hmm..pasiunea mea,nu as zice ca am,dar ce imi place sa fac cel mai mult este sa cant la pian.A fost,este si va fi mereu visul meu devenit realitate.In lumea in care traiesc eu,sa vant la pian este cel mai relaxant lucru.
Am avut si concerte..bla,bla,bla..chestii neimportante..dar ce e cel mai important este ca in fiecare melodie pe care o cant,ma regasesc,ma relaxez..si devin perosana care am fost odata.
Multumesc pentru premiu,si sunt sigura ca si ceilalti sunt :*:*
papa >:D<
multumesc pt premiu>:D<
RăspundețiȘtergerePai am inceput sa scriu pentru ca la un moment dat nu ma mai intelegeam cu nimeni si eram in conflict cu toata lumea.Ma simteam singura si incepeam sa ma inchid in mine si cam asa am inceput sa scriu:)
@Miruna si Atat imi place povestea ta :>:>
RăspundețiȘtergere